Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul adunării solemne ”Centenarul Constituţiei României Întregite (1923-2023)”, eveniment organizat de Curtea Constituţională a României. că în calitate de preşedinte al României, va continua să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună.
Şeful statului a mai spus că la 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii, iar această moştenire presupune o răspundere comună, care aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale.
”Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenţia societăţii semnificaţiile momentului constituţional din 1923. Printr-un proces politic complex şi un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experienţe constituţionale ale vremii, asigurând continuitatea tradiţiilor şi garantând diversitatea şi pluralismul. Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul naţional şi înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi şi libertăţi individuale, valori şi principii sociale, precum şi regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificaţie constituţională”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a arătat că ”România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar naţional şi o unificare teritorială, ci şi crearea premiselor unei democraţii incluzive”.
”Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut şi protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituţia României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât şi o bază normativă pentru unificarea legislativă şi pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiţii legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică şi politică pentru funcţionarea instituţiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituţional democratic, parlamentar”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Militarii ucraineni au doborât o dronă fabricată în China
Potrivit preşedintelui, ”Constituţia din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale”.
”Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie”, a spus el.
