După șapte decenii, la Curtea Angliei s-a instalat un monarh nou, Charles al III-lea, Unsul lui Dumnezeu.
Încoronarea Regelui Charles III „Sunt aici să slujesc, NU să fiu, slujit! Fă, să pot fi o binecuvântare, pentru toţi copiii Tăi, pentru toate credinţele şi cultele” a făgăduit, şi s-a rugat acesta la încoronarea oficiată în maiestuoasa abaţie Westminster. Alături de el a fost încoronată şi regina Camilla, soţia din ultimii 18 ani şi totodată fosta amantă din timpul căsniciei cu prinţesa Diana. Ceremonia şi-a menţinut o structură similară de peste o mie de ani, dar a integrat şi câteva noutăţi. Liturghia s-a dorit a fi reprezentativă pentru diferite credinţe şi grupuri comunitare, în conformitate cu dorinţa regelui de a reflecta diversitatea etnică a Marii Britanii moderne.
Pe o ploaie măruntă, de la care toată lumea aşteaptă noroc, cuplul regal a plecat de la Palatul Buckingham în trăsura Jubileului de Diamant, construită în Australia şi folosită pentru prima dată de regina Elisabeta a II-a în 2014.
Cavaleria Regală a asigurat escorta suveranului.
Monarhul a îmbrăcat uniforma militară, iar peste, Roba de Stat.
De la sfârşitul secolului al XIV-lea, fiecare ceremonie de încoronare urmează aceleaşi etape stabilite în manuscrisul medieval latin Liber Regalis.
Intrarea în catedrală
La intrarea regelui în catedrală, corurile cântau un imn de slavă. George, în vârstă de 9 ani, fiul cel mare al moştenitorului tronului, prinţul William, a fost unul dintre cei patru paji.
La rândul ei, Camilla i-a avut alături pe nepoţii ei, chiar dacă părinţii lor sunt copiii reginei din prima căsătorie.
N-a scăpat nimănui faptul că Harry, mezinul regelui, a fost aşezat mai în spate, şi nu lângă fratele său. În pofida unui volum autobiografic extrem de virulent la adresa monarhiei, ducele de Sussex a fost, totuşi, invitat la încoronare. A venit însă fără soţia lui, Meghan.
Recunoașterea
Monarhul a fost prezentat celor prezenți de către arhiepiscopul de Canterbury, dar şi – o noutate absolută – de Lady of the Garter şi Lady of the Thistle: „Vi-l prezint aici pe Regele Charles, regele vostru fără niciun dubiu! De aceea, voi toți cei care sunteți azi aici, să vă exprimați omagiul și devotamentul, sunteți gata să-l recunoașteți? Dumnezeu să-l ocrotească pe regele Charles!”
Prezentarea Sfintei Biblii
Prezentarea Sfintei Biblii – „cel mai valoros lucru pe care îl oferă această lume”, a revenit Moderatorului Adunării Generale a Bisericii Scoţiei.
Jurământul
A urmat unul dintre momentele-cheie ale ceremoniei. Arhiepiscopul de Canterbury i-a pus trei întrebări monarhului, iar prin răspunsurile sale, acesta a jurat, în engleză, că va respecta şi proteja legea şi Biserica Angliei: „Promiteți solemn și jurați să guvernați popoarele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ale tuturor țărilor şi teritoriilor Commonwealth-ului, în acord cu legile și obiceiurile lor?
Promit solemn s-o fac!
Veți fi călăuzit în toate judecățile voastre de Lege, Dreptate și Milă?
Așa am să fac!
Veți face tot ce vă stă în putere să apărați Legile Domnului și mărturia Evangheliei? Veți face tot ce vă stă în putință să mențineți în Regatul Unit Religia Protestantă Reformată, instituită prin lege?
Veți menține și apăra învățăturile Bisericii Anglicane, doctrina, cultul, disciplina şi guvernarea acestora, așa cum sunt stabilite prin lege în Anglia?
Promit să fac toate astea!
Lucrurile pe care le-am promis aici, le voi îndeplini şi le voi păstra. Aşa să mă ajute Dumnezeu’!
În termeni strict constituţionali, încoronările nu sunt necesare. Nicio altă monarhie din lume nu are un eveniment similar. Cu toate acestea, o încoronare are trei țeluri. În primul rând, are o semnificaţie religioasă, monarhul făcând promisiuni în faţa lui Dumnezeu. Apoi, oamenilor pe care îi slujeşte. În cele din urmă, este un moment de sărbătoare, care ar fi nepotrivită după moartea fostul suveran.
În premieră. regele s-a rugat cu voce tare:
„Fă să pot fi o binecuvântare pentru toţi copiii Tăi, pentru toate credinţele şi cultele, pentru ca împreună să descoperim căile blândeții și să urmăm cărările păcii!
Întru Isus Hristos, Domnul nostru,
Amin!”
Ungerea
A venit momentul sacru, ungerea, ce semnalează conferirea harului Domnului asupra suveranului.
Liderul spiritual al comuniunii anglicane mondiale a luat fiola din aur în forma unui vultur cu aripi deschise, în care era uleiul sfinţit la Ierusalim. A vărsat ulei din ciocul vulturului în lingura încoronării – înainte de a-l mirui pe monarh pe mâini, piept şi cap.
Un baldachin cu broderii a fost ţinut deasupra suveranului, pentru a tăinui de congregaţie această etapă sacrosantă.
Investitura
După miruire, monarhul a îmbrăcat straiele cunoscute sub numele de „Colobium Sindonis” şi „Supertunica din pânză de aur”, creată în 1911, deasupra punând o centură de care a agăţat „sabia ofrandei”.
De asemenea, a primit o serie de obiecte , care întruchipează longevitatea monarhiei britanice.
Pintenii din aur, de pildă, sunt folosiţi de la încoronarea regelui Richard Inimă de Leu, în 1.189.
Globul regal, datând din 1661, simbolizează lumea creştină.
Sceptrul cu porumbel semnifică puterea spirituală şi pastorală a suveranului.
Iar sceptrul cu cruce reprezintă puterea lumească a suveranului şi este asociat cu bună guvernare.
În 1911, i-a fost adăugat diamantul Cullinan 1, de 530,2 carate, numit şi Steaua Africii.
Regele a primit aceste obiecte stând pe scaunul de încoronare comandat de regele Edward I în 1.300. Sub scaun este plasată celebra Piatră Scone. numită şi Piatra Destinului sau Piatra Încoronării, care ar fi fost adusă, potrivit legendei, din Ţara Sfântă.
Încoronarea și Omagiul
Arhiepiscopul de Canterbury a luat coroana Sfântului Eduard de pe altar, aşezând-o pe capul suveranului, moment în care au bătut clopotele timp de două minute.
Au sunat trompetele şi s-au tras salve de tun în întreg regatul, de la Turnul Londrei până la Edinburgh şi Belfast, dar şi pe nave ale marinei regale.
Piesa centrală folosită doar în astfel de ocazii, coroana din aur masiv, păstrează motivul celor patru cruci specifice şi al celor patru flori de crin. Este încrustată cu rubine, ametiste şi safire. În crucea coroanei este safirul Sf. Edward.
Regina consoartă Camilla a primit coroana reginei Mary de Teck, străbunica lui Charles, ornată cu 2.200 de diamante.
Folosit la toate încoronările reginei consoarte, bastonul cu porumbel este un mic sceptru din fildeş.
Din dorinţa regelui, slujba a inclus şi muzică ortodoxă grecească, un omagiu adus tatălui său, ducele de Edinburgh, născut în Corfu.
„The Ascension Choir” a fost, de asemenea, primul cor gospel care a cântat la o încoronare.
După binecuvântare, monarhul s-a mutat pe tron iar membrii familiei regale şi reprezentanţi ai nobilimii au îngenuncheat în faţa sa. La 74 de ani, regele Charles al III-lea este cel mai în vârstă nou monarh din istoria Marii Britanii. „Promisiunea tinereții” este totuşi reprezentată de prințul de Wales, singurul căruia i s-a permis să îngenuncheze în fața tatălui său, și să-i sărute obrazul drept.
„Eu, William, prinţ de Wales, îţi făgăduiesc loialitate, credinţă şi adevăr, drept adept credincios al tău! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Retragerea
Regele şi regina au primit Sfânta Împărtășanie, după care monarhul s-a retras în Capela Sfântului Eduard, unde a îmbrăcat Roba Regală. Pe cap i-a fost aşezată Coroana Imperială a statului. Este decorată cu 2.868 de diamante, 17 safire, 11 smaralde, 269 de perle şi patru rubine. Include Rubinul Prinţului Negru şi Safirul Stuart, dar şi celebrul Cullinan II, al doilea diamant ca mărime din lume.
Suveranul a revenit în catedrală, în timp ce era intonat Imnul Naţional.
Când suita părăsea abaţia, elevii Şcolii Westminster l-au salutat pe monarh în latină.
Printre cele 2.300 de persoane care au asistat la încoronarea regelui Charles al III-lea, s-au numărat şefi de stat şi capete încoronate din întreaga lume. Inclusiv principesa Margareta, custodele Coroanei României şi soţul ei, dar şi Carmen şi Klaus Iohannis.