Cum îţi pierzi casa, dacă nu plăteşti întreţinerea la bloc? Ce soluții ai să nu rămâi pe drumuri

0

Cum îţi pierzi casa, dacă nu plăteşti întreţinerea datorată la bloc. Se apropie iarna şi ştim foarte bine cum funcţionează lucrurile într-un bloc, atunci când cresc costurile.

Cum îţi pierzi casa, dacă nu plăteşti întreţinerea datorată la bloc. Se apropie iarna şi ştim foarte bine cum funcţionează lucrurile într-un bloc, atunci când cresc costurile care vin de la Administraţie.

Mâncarea se scumpește, consumul de energie este mai mare și, pe deasupra apar cheltuieli neprevăzute. Peste toate acestea, pentru cei care locuiesc la bloc, se pot ivi situații neplăcute în care sumele trecute la întreținere sunt fie prea mari, fie neconforme cu realitatea.

Unii aleg să nu plătească însă pot rămâne fără casă.

Cum îţi pierzi casa, dacă nu plăteşti întreţinerea datorată la bloc
În asemenea situaţii, apar momente tensionate, în care nu ai banii necesari pentru a plăti facturile care vin de la Administraţie. Sau ai aceşti bani, dar crezi că ţi se cere să plăteşti prea mult. Ce poţi face? Cum trebuie să procedezi?

Acest “nu plătesc” se leagă de multe ori de o nemulţumire punctuală, care ţine de relaţiile interumane. Există administratori agresivi sau nepoliticoşi şi, la fel, proprietari de acest tip.

Proprietarul trebuie să plătească datoriile la Administraţie. Dacă vrea să nu le plătească, trebuie să se ducă în instanţă şi să dovedească nelegalitatea plăţilor pe care i le cere asociaţia. Altfel, plăteşte datoria şi va plăti şi penalităţile.

Proprietarul poate să fie nemulțumit de prestația președintelui sau administratorului sau de sumele regăsite în lista de plată, ca fond de reparații sau fond de rulment. Legal însă aceasta nu înseamnă lipsa obligației de plată a acelor bani.

Raportul juridic ce duce la o obligație de plată e între președinte/administrator și asociația de proprietari. Proprietarul, chiar dacă crede că are dreptate, nu poate interveni. Sumele de plătit fac obiectul hotărârii adunării generale şi doar anularea acestei hotărâri, de către o instanță de judecată, duce la lipsa obligației de plată.

Aşadar, dacă tu decizi haiduceşte că nu plăteşti, şi gata, vei suporta rigorile legii. Dacă vrei să nu plăteşti, trebuie să te adresezi unui avocat. Asta costă deja bani, pentru că o discuţie cu un avocat presupune, dacă nu e vărul tău, ori prietenul tău bun, plata unui onorariu. Consistent.

Intentarea unui proces administraţiei presupune plata altor bani. Termene de judecată. Amânări. Ani de frecuş juridic interminabil, care duce la noi plăţi de judecată.

Iar la final, chiar presupunând că vei câştiga procesul, poate după ani de zile de stres, cu ce vei rămâne? Cu plata unor sume mai mici, dar cumulate, care înseamnă foarte mulţi bani şi cu primirea cheltuielilor de judecată.

Acum, să presupunem că nu ştii nimic din toate astea. Să luăm un exemplu teoretic, al unui cetăţean care a găzduit un străin, într-o locuinţă, care nu şi-a plătit dările la administraţie. S-a adunat o sumă imensă. Străinul a plecat. „Prinde orbul, scoate-i ochii!”.

Cum îţi pierzi casa

Proprietarul a rămas cu datoria la Administraţie, pe care nu a vrut să o plătească. Şi totuşi, până la urmă, după tensiuni şi certuri, tot a plătit aceşti bani. Eşalonat, treptat, ritmic, dar a ajuns să-i plătească pe toţi, până la ultima centimă.

Unii au noroc, pentru că se cunoaşte bine cu administratorul blocului, alţii au ghinion. Dacă nu ai astfel de plasă de siguranţă, formată din relaţii, Administraţia poate să te lase fără locuinţă. Cum?

În primul stadiu, înainte de instanţă, ajungi la un mediator, care încearcă să te determine să semnezi o înţelegere amiabilă cu Administraţia. Dacă nu semnezi amiabilă, după mediere, urmează procesul.

La finalul acestuia, Administraţia obţine o sentinţă judecătorească, în baza căreia îţi vinde locuinţa, îşi ia datoriile tale neplătite şi îţi dă apoi restul banilor. Atunci va trebui să te rogi să nu ajungi în stradă: cu banii, dacă sunt suficienţi, ai putea să-ţi achiziţionezi altă locuinţă mai ieftină, deci mai mică.