Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România continuă să crească în 2026, însă fenomenul nu indică neapărat o criză economică generalizată. Potrivit unei analize realizate de Cătălin Guriță, avocat și practician în insolvență, partener fondator al GMCID, piața traversează mai degrabă o perioadă de selecție a companiilor vulnerabile, în care lipsa lichidităților și întârzierea măsurilor de restructurare cântăresc mai mult decât profitul raportat.
În primul trimestru din 2026 au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență, cu 14,31% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Tendința era vizibilă încă de la începutul anului, când o analiză Coface indica o creștere de 36% a insolvențelor din ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025.
Comerțul, construcțiile și transporturile, cele mai expuse
Potrivit lui Cătălin Guriță, cele mai vulnerabile domenii rămân sectoarele cu marje reduse de profit, necesar ridicat de capital de lucru și dependență de finanțarea pe termen scurt.
„Cifrele trebuie citite în comparație cu dinamica economiei, cu numărul firmelor nou înființate, cu accesul la finanțare și trebuie făcută diferența între sectoarele economiei. Din datele publice și din practica pieței, vulnerabilitatea apare mai ales în comerț, construcții, transporturi, HoReCa, unele zone din producție și real estate”, afirmă partenerul GMCID.
Vezi și Top insolvente pe sectoare de activitate in 2012
Acesta subliniază că problemele apar în special în cazul companiilor insuficient capitalizate, dependente de creditul furnizor și care nu își gestionează riguros fluxurile de numerar.
„Nu toate companiile sunt în dificultate, dar companiile slab capitalizate, dependente de credit-furnizor, cu marje mici și fără disciplină de cash-flow sunt mult mai expuse decât în anii anteriori. Nu suntem în fața unei crize generale, ci în fața unei piețe care nu mai iartă lipsa de lichiditate și lipsa de adaptare”, spune Cătălin Guriță.
Cash-flow-ul, primul indicator al problemelor
Analiza arată că multe firme continuă să urmărească în primul rând cifra de afaceri și profitul contabil, ignorând semnalele care apar în fluxul de numerar.
Întârzierile repetate la plata furnizorilor, acumularea datoriilor fiscale, utilizarea TVA-ului sau a contribuțiilor sociale pentru finanțarea activității curente, refinanțările succesive doar pentru amânarea plăților și creșterea litigiilor comerciale sunt printre cele mai importante semnale de alarmă.
Citește pe informateca.ro: Insolvențe în lanț și riscul de monopol în agricultura românească. Fermierii, copleșiți de secetă și datorii
„Antreprenorul vede cifra de afaceri, vede contracte și proiecte în derulare, dar amână concluzia incomodă că firma nu mai poate plăti la timp”, explică specialistul.
Companiile ajung prea târziu la restructurare
Potrivit avocatului, una dintre cele mai mari probleme este faptul că antreprenorii solicită sprijin juridic sau financiar abia după ce au fost începute executări silite sau au fost depuse cereri de insolvență.
„Din păcate, multe companii ajung la avocat sau la specialist atunci când deja există popriri, executări, notificări de reziliere sau cereri de insolvență depuse de creditori. Atunci se poate lucra, dar spațiul de manevră este mult mai mic”, avertizează Cătălin Guriță.
Acesta amintește că procedura insolvenței nu echivalează automat cu falimentul, iar legislația actuală oferă posibilitatea reorganizării și continuării activității în cazul companiilor care acționează la timp.
Concordatul preventiv rămâne o soluție puțin folosită
Înainte ca insolvența să devină inevitabilă, firmele aflate în dificultate pot apela la concordatul preventiv, mecanism care permite negocierea cu creditorii și implementarea unui plan de restructurare.
Deși numărul procedurilor a crescut de la 96 în 2024 la 221 în 2025, acest instrument este încă utilizat într-o măsură redusă.
„Concordatul preventiv este medicina preventivă a companiilor, în timp ce insolvența este chirurgia. Problema este că majoritatea antreprenorilor ajung la specialist când intervenția devine deja una de urgență”, afirmă partenerul GMCID.
Recomandarea pentru antreprenori
Specialistul recomandă companiilor să înceapă cu o analiză realistă a lichidităților pe următoarele 13 săptămâni, care să includă încasările estimate, obligațiile de plată, datoriile fiscale, contractele aflate în risc și eventualele garanții executabile.
Pe baza acestei evaluări pot fi alese cele mai potrivite soluții, de la ajustări operaționale și renegocierea obligațiilor până la concordatul preventiv, restructurare sau, în ultimă instanță, insolvență.
